Comitetul stiintific al Conferintei:
Alfred Dumitrescu, Brînduşa Orăşanu, Eugen Papadima, Silvia Papadima, Vera Şandor
Vasile Dem. Zamfirescu (responsabil stiintific)
CONFERENTIARI:
Franco De Masi, Horst Kächele, Giampaolo Kluzer, Ilany Kogan, Luis Rodríguez de la Sierra, Michel Vincent
Nadia Bujor, Aurelia Ionescu, Irena Talaban
Monica Balaşa, Georgiana Dobrescu, Ioana Lazăr, Daniela Luca, Rodica Matei, Gianina Micu, Brînduşa Orăşanu, Simona Reghintovschi, Vasile Dem. Zamfirescu
Georgiana Brănişteanu, Ioana Ionescu, Anatoli Eduard Reghintovschi, Gabriela Romaneţ, Codruţa Zerfas
Prezentarea conferentiarilor si lucrarilor prezentate la Conferinta:
CONFERINTE IN PLEN
ILANY KOGAN
Psihanalist formator în cadrul Societăţii de Psihanaliză din Israel şi supervizor la Departamentul pentru Copii şi Adolescenţi ai Spitalului Universitar Eppendorf din Hamburg, Germania.
Psihanalist formator pentru candidaţii şi membrii MAP din Munich şi Aachen, Germania şi pentru Grupul Psihanalitic IPA din Istanbul, Turcia.
Titlul lucrarii: Psychoanalysis in the shadow of terror - Dealing with anxiety in a period of crisis
"At a time when war and destruction are part of everyday life, and our safety is increasingly threatened, one of the questions we Israeli analysts ask ourselves is, what is the place of psychoanalysis in such a world? Can we in good faith propose to practice psychoanalysis in situations of great anxiety caused by a crisis, and can we, in the face of the effect of terrorism, hold on to our identities as psychoanalysts?
The relationship between external and internal realities in a situation of chronic life- threatening crisis provides a natural laboratory in which to re-examine fundamental questions regarding the practice, as well as the theory, of psychoanalysis. In this paper, situated at the boundary of external and internal reality, and at the boundary of the personal and the professional, I will examine the way the analyst deals with his patient’s as well as his own anxiety in a situation of crisis. In the light of clinical material taken from one of my case studies I will explore the role of the analyst in psychoanalytic treatment in such situations."
"Într-o vreme când războiul şi distrugerea sunt parte a vieţii cotidiene şi propria noastră siguranţă este tot mai ameninţată, una dintre întrebările pe care analiştii israelieni şi-o pun se referă la care este locul psihanalizei într-o astfel de lume? Putem noi, cu bună credinţă, să propunem practicarea psihanalizei în situaţii de anxietate mărită cauzată de o criză şi, putem, în faţa efectelor terorismului, să ne menţinem identităţile noastre ca psihanalişti?
Relaţia între realitatea externă şi internă într-o situaţie de criză cronică de ameninţare a vieţii oferă un laborator natural pentru a reexamina întrebările fundamentale referitoare la practică, ca şi la teorie, ale psihanalizei. În această lucrare, situată la graniţele realităţii externe şi interne şi la graniţele personale şi profesionale, voi examina modalitatea prin care analistul lucrează cu pacientul cât şi cu propria sa anxietate într-o situaţie de criză. Având învedere materialul clinic luat dintr-unul din cazurile mele voi explora rolul analistului în trataemntulpsihanlitic înastfel de situaţii."
AURELIA IONESCU
Psihanalist formator în cadrul Asociaţiei Britanice de Psihoterapia Copilului,
Membru în Societatea Britanică de Psihanaliză, membru IPA,
Acreditată de Confederaţia Britanică a Psihoterapeuţilor,
Doctorat în Terapia de Familie
Masterat în Psihologie Clinică
Titlul lucrarii: Cadrul analitic şi realitatea psihică internă. Reconstrucţie în contratransfer
IRENA TALABAN
Psihanalist
Lector la Institutul Catolic din Lille
Psiholog-psihoterapeut la Centrul de Consultaţii pentru copii şi adolescenţi “Alfred Binet” (ADNSEA – Sauvegarde du Nord.
Titlul lucrarii: Contratransferul psihanalistului si credintele pacientilor. Secvente clinice
"Teoriile psihanalitice definesc transferul si contra-transferul ca fiind expresii ale schimburilor inconstiente dintre pacient si terapeut. Contra-transferul este raspunsul psihanalistului la solicitarile (strategiile) inconstiente ale pacientului. Ferenczi, si mai tîrziu Lacan modifica partial sensul notiunii de contra-transfer, deplasînd centrul de greutate de la pacient la terapeut (Lacan chiar îl inverseaza): pacientul raspunde, prin transfer, la ceea ce analistul declanseaza, prin contra-transfer. Etnopsihiatria abordeaza contra-transferul si transferul în functie de teoria terapeutului si cadrul intern al
pacientului (sistemul de apartenente)."
MICHEL VINCENT
Psihanalist formator, supervizor şi mem-bru titular al Societăţii Psihanalitice din Paris,
Membru în Comitetul Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză pen-tru Grupul de Studiu Bucureşti,
Psihanalist de copii.
Titlul lucrarii: A propos d’une seance deplacee
"În această lucrare voi prezenta un caz de contratransfer deplasat/paralel al unui pacient şi interpretările care au adus sens şi transformare în viaţa acestuia."
NADIA BUJOR
Psihanalist, membru al Societăţii Psihanalitice din Paris,
Supervizor şi formator pentru copii şi adolescenţi al Asociației pentru Formare în Psihoterapia Psihanalitică a Copilului şi Adolescentului, Paris.
Titlul lucrarii: De la travaliul visului la travaliul transferului
"«Travaliul contratransferului» ca şi travaliul visului nu scapă de aspectele inerente vieţii psihice, cu care se confruntă fiecare fiinţă umană, ca refularea, deplasarea… pentru a ilustra acest aspect avansez ipoteza conform căreia «lucrul cu contratransferul» - cu referire la capitolul din «Interpretarea viselor» intitulat «Travaliul visului» - constituie unul dintre elementele ce sunt prezente cu necesitate in travaliul analitic.
Am ales să prezint prin intermediul:
- Unei prezentări teoretice, publicată în Revista Română de Psihanaliză
- O expunere clinică pornind de la şedinţele unei analize, acasta va fi prezentată la Conferinţa SRP
Accentul acestei expuneri se organizează în jurul necesităţii “de a accesa inconştient” în timpul curei analitice – efectele transferului punând contra – transferul la lucru. Travaliul contratransferului ce se “mulţumeşte să transforme” – ca şi travaliul visului, cuprinde atât conţinerea în cursul şedinţei a suferinţei pacientului şi de îndepărtare a pericolului de trecere la act cât şi de punere în reprezentare a acesteia, prin intermediul visării.
Pornind de aici, pacienţii încep să-şi construiască propria istorie. Trăirea iniţială a acesteia din urma se transformă şi se nuanţează diferit de trăirea infantilă, de asemenea modificată. Astfel pacienţii se consolează relativ la durerea pierderii - inerentă travaliului analitic – prin imbogăţirea capacităţii de formare de simboluri şi de reprezentări.
Fragmentele de analiză prezentate încearcă să ilustreze cum travaliul contratransferului se suprapune travaliului visului ce la rândul său îl face indispensabil pe cel dintâi precum şi dificultăţile pe care le implică un atare demers."
LUIS RODRIGUEZ DE LA SIERRA
Psihanalist formator, supervizor şi membru titular al Societăţii Britanice de Psihanaliză,
Membru în Comitetul Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză pentru Grupul de Studiu Bucureşti,
Psihanalist de copii.
Titlul lucrarii: Contratransferul: dificultati in tratamentul abuzului de substante
"Suntem cu toţii conştienţi de atenţia mărită pe care pacienţii cu probleme de adicţie, droguri şi alcoolism o primesc în prezent. Poate este potrivit, deci, să ne întoarcem atenţia către două arii clar dificile cu care trebuie să ne confruntăm, până în prezent grup în mare parte neglijat: complicatul lor transfer şi nu mai puţin complicatul nostru contratransfer."
FRANCO DE MASI
Psihanalist, formator si supervizor in cadrul Societăţii Iatliene de Psihanaliză, Preşedintele Centrului de
Psihanaliză din Milano si secretar al Institutului de Formare Psihanalitica din Milano.
Medic psihiatru
Titlul lucrarii: In a favour of a moderate use of countertransference: the hystory and the present situation
În această lucrare voi prezenta o scurtă istorie a contratransferului şi voi sublinia modul în care de-a lungul dezvoltării gândirii psihanalitice acest concept a fost considerat în moduri diferite în acord cu diverse modele analitice.
Putem distinge două curente în folosirea clinică a a contratransferului în acord cu importanţa datorată subiectivităţii analsitului. Primul curent sugerează o folosire restrânsă a contratransferului în munca clinică şi răspunsul emotiv al analistului foloseşte în primul rând pentru înţelegerea a ceea ce analistul comunică într-un mod tăcut.
Al doilea curent care foloseşte o înţelegere lărgită a contratransferului poate fi divizat în două grupe.
Prima, reprezentată de Betty Joseph, care consideră contratransfeul ca o situaţie totală şi subliniază că comunicarea totală a pacientului reprezintă analistul care captează apărările pacientului. Pentru a scăpa de manipularea inconştientă a pacientului, analistul trebuie să interpreteze materialul prin intermediul propriului contratransfer.
Al doilea grup (de ex. Ogden) lărgeşte conceptul de reverie (Bion) şi afirmă că fantasmele subiective şi asociaţiile conştiente ale analistului constituie o rută specială pentru interpretare şi pentru procesul psihanalitic.
HORST KÄCHELE
Seful catedrei de Psihoterapie a Facultatii de Medicina, Universitatea Ulm si, ulterior,
Şeful catedrei de Psihoterapie si Medicina Psihosomatica a Facultatii de Medicina, Universitatea Ulm.
Titlul lucrarii: Is it possible to measure countertransference? Este posibil să măsori
contratransferul?
"Cercetările empirice asupra procesului de tratament au fost mult timp – din motive rezonabile – evitate în încercarea de a măsurara contratransferul cu toate că această dimensiune a muncii clinice psihanalitice a câştigat un impuls în ultimele decenii.
Lucrarea mea schiţează eforturile din trecut, prezent şi viitor de cum să ne apropiem de o astfel de metodologie de măsurare a unui asemenea concept evaziv. Distincţia paternurilor obişnuiţi de contratransfer de reacţiile situaţionale afective pare cel mai probabil un mod util de a te apropia de un astfel de subiect."
BRINDUSA ORASANU
Psihanalist, Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Membru fondator SRP, formator si supervizor Societatea Româna de Psihanaliza (SRP)
Doctor in Psihopatologie fundamentala si Psihanaliza - Universitatea Paris VII
Conferentiar Universitar, Catedra de Psihoterapie, Universitatea "Titu Maiorescu"- Bucuresti
Membru corespondent Societatea de Psihanaliza Paris (SPP)
Titlul lucrarii: Spaţiul şi timpul contratransferului
"Lucrarea porneşte de la viziunea lui H.Racker asupra contratransferului. Ea îşi propune să coreleze noţiunile sale, de funcţie analitică şi trăire subiectivă, cu spaţiul şi timpul analitice. E descris un fenomen de dilatare a spaţiului şi timpului interne ale analistului, ca şi cel al creării de timp subiectiv, ca urmare a activităţii sale onirice în şedinţă. Echilibrarea forţelor contratransferului e legată de capacitatea de aşteptare a analistului, de aprecierea factorului cantitativ şi de problematica narcisică inclusă în transferul analistului. Se face trimitere la termenul de « respect », pentru personaje şi scene (Ferro) şi pentru procese (Winnicott). Autoarea utilizează comparativ două ilustrări clinice din «Beckett» de D. Anzieu."
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Psihanalist, Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Membru fondator SRP, formator si supervizor Societatea Româna de Psihanaliza (SRP)
Vicepreşedinte al Societăţii Române de Psihanaliză, responsabil cu activitatea științifică
Profesor Universitar, seful Catedrei de Psihologie si Psihoterapie a Universitatii Titu Maiorescu
Titlul lucrarii: Regula abstinenţei şi contratransfer
Interventia mea pune in discutie relatia dintre regula abstinentei si contra-transfer, prezenta mai mult implicit decat explicit in studiile de specialitate.
Disting trei momente: excluderea contratransferului de catre cerinta abstinentei devenita regula; restrangerea regulii abstinentei la tulburarile nevrotice si sublinierea importantei sesizarii si exprimarii contratransferului pentru patologia psihotica si borderline; excluderea regulii abstinentei si afirmarea, ca inlocuitor, a principiului “gratificarii optime”, care promoveza exprimarea contratransferului, principiu valabil si pentru tulburarile nevrotice.
Evidentiind unilateralitea pozitiilor extreme, avansez „principiul facilitarii optime a analizei” ca varianta care depaseste unilateralitatile lor intr-o sinteza echilibrata.
ATELIERE
ANATOLI EDUARD REGHINTOVSCHI
Candidat Societatea Romana de Psihanaliza, International Psychoanalytical Association,
Psiholog clinician practicant sub supervizare
Formator în cadrul Fundaţiei Generaţia – Centrul de Psihoterapia şi Psihanaliza Copilului şi Adolescentului
CODRUŢA ZERFAS
Candidat Societatea Romana de Psihanaliza, International Psychoanalytical Association,
Psiholog specialitatea psihoterapie-psihanaliza practicant sub supervizare,
ROMANEŢ GABRIELA
Candidat Societatea Romana de Psihanaliza, International Psychoanalytical Association,
Psiholog clinician autonom,
IOANA IONESCU
Candidat Societatea Romana de Psihanaliza, International Psychoanalytical Association
Psiholog specialitatea psihoterapie-psihanaliza practicant sub supervizare,
GEORGIANA BRĂNIŞTEANU
Candidat Societatea Romana de Psihanaliza, International Psychoanalytical Association,
Psiholog clinician
Membru fondator a Asociatia pentru Promovarea Psihoterapiei,
Membru în Asociatia Interdisciplinara de Psihanaliza Aplicata.
Titlul lucrarii: Self teoretic ca sursă a contratransferului în situaţia analitică
"Plecăm de la ideea că instrumentul de lucru al analistului este propriul self, iar pe perioada formării, analistul îşi dezvoltă personalitatea.
Vorbim despre contratransferul indirect, aşa cum Racker l-a distins de contratransferul direct care ia naştere în interacţiunea fundamentală a diadei pacient – analist. Contratransferul indirect este cel care ia naştere când există a treia parte, “o a treia parte asupra căreia analistul face transferuri de autoritate - de exemplu comunitatea profesională, pentru că viitorul relaţiilor de obiect ale analistului este determinat de performanţa lui profesională.” (361). Cu alte cuvinte, comunitatea profesională preia rolul Supraeului analistului (proiectat în obiectul “comunitate profesională”) în faţa căruia analistul, în fantasma de aprobare sau cenzură, îşi poate juca conflictele inconştiente, respectiv cele oedipiene. Deci, vorbim despre o situaţie triangulară în care triada este construită de relaţia pacient – analist - a treia persoană. Fie că al treilea este propriul analist, fie supervizorul sau cineva cu autoritate în formarea analistului, fie colegul de grup, fie ceilalţi pacienţi, fie teoria psihanalitică, relaţia cu pacientul este influenţată de cineva care se află în afara cabinetului şi care joacă un rol central în sentimentele şi mintea analistului în acel moment.
Numim această a treia parte “comunitate profesională”, la care analistul în formare se raportează pentru a-şi dezvolta propriul self.
Numim “self teoretic” stadiul pe care selful analistului îl parcurge în perioada de formare psihanalitică, înglobând relaţiile complexe cu “comunitate profesională”, pentru a-şi dezvolta propriul self ca instrument analitic, cu funcţie analitică.
Identificăm două situaţii contratransferenţiale, determinate de relaţia analistului cu “comunitate profesională”, în care identificăm “selful teoretic”:
Contratransferul analistului = transfer al analistului asupra “comunităţii profesionale”
Contratransferul pacientului = reacţia pacientului la transferul analistului asupra “comunităţii profesionale”
GEORGIANA DOBRESCU
Psihanalist formator SRP, Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Psiholog principal, autonom Psihologie clinica si Psihanaliza
Membru fondator Asociatia Romana de Psihoterapie Psihanalitica (ARPP)
Titlul lucrarii: Contratransferul, personalitatea analistului si modul in care relatia analitica se dezvolta de-a lungul timpului
Lucrarea de fata isi propune sa analizeze modul in care un analist isi intelege si gestioneaza contratransferul de-a lungul unei analize cu pacientul sau.
De asemenea, se ridica intrebarea in ce masura contratransferul analistului este influentat/ afectat de date ce tin de formarea lui (- incepator, cu experienta, de o anumita orientare analitica -) , precum si de o serie de evenimente semnificative din viata analistului (casatorie, divort, nastere copii, diferite pierderi, deces, etc) care
se pot intampla in timpul unei analize.
Este posibil/de dorit/recomandabil ca aceste stari din viata reala a analistului sa fie cat mai tinute sub control de catre acesta astfel incat ele sa nu ‘intre’ in spatiul analitic al sedintelor sau, dimpotriva tot ceea ce simte analistul in cursul unei sedinte este demn de luat in seama/ este important sa fie vazut si analizat.
Lucrarea isi propune sa analizeze contratransferul din perspectiva a doi autori: D.W.Winnicott – pornind de la ‘rolul de oglinda al mamei’ si ‘utilizarea obiectului’si T.H.Ogden - pornind de la ‘al treilea analitic’ si conceptul de ‘reverie’.
DANIELA LUCA
Psihanalist formator SRP, Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Doctor in psihanaliza, Universitatea Paris VII
Psiholog principal, formator/supervizor Psihologie clinica si Psihanaliza
Membru fondator - formator/supervizor Fundatia Generatia (FG) si Asociatia de Consiliere si Psihoterapie Psihanalitica Bucuresti (ACPPB)
Membru fondator Asociatia de Psihanaliza Aplicata (AIPsA)
Preşedinte Asociaţia Româno-Franceză de Psihoterapie şi Psihanaliză - "André Green"
Titlul lucrarii: Comunicarea primitivă, sensul şi non-sensul tăcerii în mişcările contratransferenţiale
Lucrarea vizează, traversând prin teorii psihanalitice clasice şi contemporane, explorarea, desfasurarea spectrului şi sensului tăcerii, a comunicarii primitive, non-verbale, afective, în dinamica şi desfăşurarea curei analitice, îndeosebi prin decelarea şi analiza mişcărilor transfer-contratransferenţiale, precum şi destinul inaudibilului sau nespusului în crearea de sens psihic şi de semnificaţii în relaţia analist - analizant.
RODICA MATEI
Psihanalist formator, Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Doctorand in Psihopatologie fundamentala si Psihanaliza – Universitatea Paris VII
Lector universitar Catedra de Psihologie, Universitatea "Spiru Haret", Bucuresti
Psiholog principal, autonom Psihologie clinica si Psihanaliza
Titlul lucrarii: Funcționarea arhaică în reacțiile contratransferențiale – rolul semnificanților corporali în travaliul
psihanalitic
"Întâlnirea psihanaliștilor cu manifestările corpului în cura psihanalitică a dus la nașterea ipotezei existenței unui nivel arhaic de funcționare psihică, anterior proceselor primare și secundare. Este o zona în care nu există separare între spațiul corporal și cel psihic. Este vorba despre o impregnare corporală a experiențelor și a trăirilor. În cura analitică, reactivarea traumelor precoce va pune în funcțiune procese somatice sau comportamentale, scurtcircuitând calea mentalizării. Analistul va fi pus astfel în fața unei noi maniere de abordare a transferului și de gestionare a contratransferului."
MONICA BALAŞA
Psihanalist formator, Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Medic
Titlul lucrarii: Potenţialul regresiv al contra-transferului
Noţiunea de contra-transfer a cunoscut o istorie zbuciumată în interiorul graniţelor psihanalizei şi a fost împrumutată, cu mai mult sau mai puţin succes, cu mai mult sau mai puţin temei, de multiple curente psihoterapeutice, unele situate complet în afara spectrului psihanalizei.
În „Potenţialul regresiv al contratransferului” voi încerca să abordez contra-transferul din perspectivă psihanalitică, şi anume felul în care se articulează contra-transferul şi regresia (atît a analizantului cît şi a analistului) şi reglajul necesar între acestea, în măsura în care fără o bună capacitate regresivă în şedinţă analistul poate rata punctul de întîlnire „de la inconştient la inconştient” - pe de o parte; pe de altă parte, o regresie prea accentuată/prelungită a analistului poate dinamita cura, prin mobilizarea mecanismelor de apărare inconştientă – atît la psihanalist cît şi la analizant, ducînd în final la întărirea rezistenţelor. Tocmai această articulare şi acest reglaj fac din profesia de psihanalist „o profesie imposibilă” (Freud, Green), cu atît mai mult cu cît „auto-analiza” este doar una din soluţiile (incomplete şi insuficiente) care se află îndemîna psihanalistului.
IOANA LAZĂR
Psihanalist SRP, Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Medic Specialist Psihiatru
Membru corespondent in cadrul Societe Psychanalitique de Paris (SPP).
Membru fondator si vicepresedinte APPGR
Membru Asociatia Interdisciplinara de Psihanaliza Aplicata (AIPSA)
Titlul lucrarii: Contratransfer în grup, contratransfer în instituţie
"Procesul terapeutic se bazează pe ascultarea mişcărilor psihice şi a efectelor sale transferenţiale, iar cadrul trebuie să reinstaleze reperele dezvoltării copilului în contact cu mediul său lingvistic (conţinerea asociată cu funcţia maternă, terţul reprezentat de referinţa paternă) prin intermediul unor unelte care se diversifică (şi se complexifică) pe măsură ce trecem de la cura psihanalitică individuală la terapia de grup şi, mai departe, la o funcţionare instituţională de referinţă psihanalitică: spaţiul unic din cura individuală se declină în multiple spaţii diferenţiate, curgerea timpului devine şi ea sacadată de întreruperi, de reguli, de ritualuri, toate aceste limite şi praguri fiind concepute tocmai pentru a permite posibilitatea încălcării lor, cu scopul ca o mişcare fluidă, negociabilă, între înăuntru şi în afară să devină reprezentabilă. Scopul este de a constitui o instituţie care să nu fie „totalizantă”, ci să permită înscrierea diferenţei şi lipsei, unde absenţa să poată servi drept suport pentru elaborare."
GIANINA MICU
Psihanalist formator SRP , Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Medic Primar Anatomie Patologică
Psiholog Principal
Membru Asociatia de Consiliere si Psihoterapie Psihanalitica Bucuresti (ACPPB)-formator si supervizor
Titlul lucrarii: Primul interviu si contrantransferul
"Este un fapt certificat acela ca intalnirea terapeutica psihanalist-pacient din cursul interviului preliminar angajeaza protagonistii intr-un demers explicit convergent, un acord in registrul constient pentru un efort comun menit vindecarii suferintei si ameliorarii cunoasterii de sine. Aceasta fateta a relatiei defineste alianta terapeutica. Ce se intampla, insa, in paralel, in subteranul intalnirii implica, de asemeni de la inceput, mult mai cripticul registru al inconstientului, transparand subtil atat in miscarile transferentiale precoce ale pacientului cat si in raspunsul contratrasferential al terapeutului. Lucrarea, axata in principiu asupra celui din urma aspect, isi propune un posibil raspuns la interogarile cat, cum si daca acestea pot fi decelabile atat de timpuriu si, mai ales, in ce masura sunt sau ar putea fi ele (in) cheia analizei care va urma."
SIMONA REGHINTOVSCHI
Psihanalist, Membru direct Asociatia Internationala de Psihanaliza (IPA)
Lector.univ.drd.in cadrul Facultatii de Psihologie, Catedra de psihologie şi psihoterapie a Universitatii Titu Maiorescu Bucuresti.
Psiholog specialist în psihologie clinică şi psihanaliză
Doctoranda a University of Essex, Center for Psychoanalytic Studies
Redactor, departamentul de Psihologie-Psihoterapie, coordonator al colectiilor Psihologie-Psihoterapie, Psihologia pentru toti - Editura Trei Bucuresti
Titlul lucrarii: Călătorie spre copilăria înghețată. Contratransferul ca ghid în psihoza de transfer
"In lucrul cu pacienții borderline, în momentele în care pacientul dezvoltă o psihoză de transfer, analistul se află în situația în care, în paralel cu prăbușirea graniţelor eului pacientului, asocierea liberă este înlocuită de delir, tehnica obișnuită și interpretarea devin ineficiente, iar comunicarea la nivel verbal este întreruptă. Sunt momente în care contratransferul reprezintă singurul reper al analistului, singurul său ghid în descoperirea unui mod de a ajunge la pacient și de a forma o nouă punte a comunicării. Unul dintre obstacolele pe care le poate întâmpina analistul în acest demers este ura în contratransfer ce poate acționa ca frână, blocând mintea analistului. O prezentare de caz va ilustra modul în care contratransferul a putut fi utilizat pentru restabilirea comunicării cu pacientul în timpul unui episod psihotic survenit în al cincilea an de analiză."
